Epopeea transportului public din Deva continuă. Un proiect de aproximativ 22 de milioane de euro, început în urmă cu ani de zile, este încă „în curs de finalizare”, deși termenul oficial a expirat de aproape un an.
- De ce ar trebui să îi intereseze pe deveni? Pentru că nota de plată cu PENALITĂȚI poate ajunge la bugetul local
- Întârzierile sunt mai vechi decât actualul conflict dintre constructori
- Informații care până acum nu erau cunoscute public
- 95% lucrări. Sub 50% documentații de decontare. Cum este posibil?
- Termenul a expirat. Proiectul este tot „în curs de finalizare”
- Toată lumea arată spre altcineva. Cine își asumă răspunderea?
- Primăria Deva tace. Niciun răspuns la întrebările redacției
Până în acest moment, Primăria Municipiului Deva nu a răspuns întrebărilor transmise de redacția noastră cu privire la situația proiectului și la responsabilitățile celor implicați.
Potrivit informațiilor făcute publice, lucrările ar fi executate fizic în proporție de aproximativ 95%. În același timp, documentațiile necesare decontării s-ar afla sub pragul de 50%. Cum s-a ajuns la un asemenea decalaj și, mai ales, cine trebuia să întocmească, să verifice, să certifice și să urmărească aceste documente?
De ce ar trebui să îi intereseze pe deveni? Pentru că nota de plată cu PENALITĂȚI poate ajunge la bugetul local
Dincolo de conflictele dintre firme, documentații, procese și responsabilități contractuale, există o întrebare mult mai simplă pentru cetățenii din Deva: ce se întâmplă cu banii dacă proiectul nu este finalizat și decontat în condițiile asumate?
Vorbim despre o investiție de aproximativ 22 de milioane de euro, realizată cu fonduri europene și bani publici. Dacă anumite cheltuieli nu vor mai putea fi decontate din fonduri europene?
În funcție de modul în care proiectul va fi închis și de cheltuielile care vor fi considerate eligibile, o parte din povara financiară ar putea ajunge la bugetul local. Iar bugetul local înseamnă, în cele din urmă, banii comunității.
Cu alte cuvinte, pentru deveni miza nu este doar cine câștigă procesul dintre constructori sau cine este găsit responsabil pentru întârzieri. Miza este dacă un proiect care trebuia să modernizeze transportul public va ajunge să fie finanțat din banii orașului, bani care ar putea fi folosiți pentru alte investiții și servicii publice.
La aceasta se adaugă problema imediată: cetățenii folosesc deja transportul public, în timp ce există încă întrebări fără răspuns privind recepția intregii infrastructuri complementare.
De aceea, întrebarea nu mai este doar „cine este de vină?”, ci și: cât va costa în final această întârziere și cine va plăti?
Întârzierile sunt mai vechi decât actualul conflict dintre constructori
În spațiul public, situația proiectului a fost prezentată recent în principal prin prisma conflictului dintre firmele care formează asocierea de constructori. Numai că problemele și întârzierile proiectului sunt mult mai vechi.
Proiectul figurează ca fiind început în septembrie 2019, în timp ce contractul pentru proiectare și execuție a fost semnat abia în mai 2022. Ulterior, investiția a ajuns să fie etapizată între două perioade de finanțare europeană, 2014–2020 și 2021–2027.
Informații care până acum nu erau cunoscute public
Articolul publicat în 20 august în publicația stiridinhunedoara.ro aduce însă un element important în această poveste: în spațiul public apar informații din corespondența și relațiile contractuale dintre membrii asocierii, inclusiv referiri la documente emise de Supervizor, informații care până acum nu erau cunoscute public.
Aceste informații permit ridicarea unor întrebări care depășesc conflictul dintre firme și privesc direct modul în care a fost administrat, verificat și supravegheat proiectul.
Una dintre cele mai importante este afirmația potrivit căreia liderul asocierii ar fi participat la redactarea unor documente emise de Supervizor.
Cine îl supraveghea pe Supervizor?
Dacă această afirmație se confirmă, problema depășește cu mult conflictul intern dintre constructori și ridică semne serioase de întrebare privind independența și imparțialitatea Supervizorului.
De ce este atât de important?
Supervizorul ar trebui să fie, practic, „arbitrul” proiectului: entitatea contractată de Municipiul Deva pentru a verifica activitatea constructorilor, execuția lucrărilor și documentele care stau la baza certificării și plăților.
Or, dacă un reprezentant al uneia dintre părțile pe care Supervizorul trebuia să le verifice a participat într-adevăr la redactarea unor documente emise chiar de acesta, apare o întrebare inevitabilă: în ce condiții mai putea fi garantată independența procesului de verificare și certificare?
Și mai apare una: Primăria Municipiului Deva știa despre această situație?
Dacă știa, ce măsuri a luat? Dacă nu știa, cum a fost posibil ca beneficiarul unui proiect de aproximativ 22 de milioane de euro să nu cunoască modul în care funcționează mecanismul de supraveghere pe care chiar el l-a contractat?
Din datele publice din SEAP rezultă că Supervizorul este contractantul Municipiului Deva, pentru un contract în valoare de 197.977 de lei. Tocmai de aceea, responsabilitatea Primăriei de a verifica modul în care acesta și-a îndeplinit obligațiile și de a clarifica eventualele probleme de independență devine esențială.
Mai există însă un aspect care merită lămurit: poate o sumă de 197.977 de lei să acopere, în mod real, activitatea unei echipe complete de specialiști, ingineri și experți care ar trebui să monitorizeze un proiect de o asemenea amploare?
Iar întrebarea centrală rămâne: cine îl supraveghea, de fapt, pe Supervizor?
Municipiul Deva era beneficiarul proiectului și entitatea care a contractat serviciile de supervizare. În aceste condiții, dacă existau suspiciuni privind independența Supervizorului, deficiențe în activitatea acestuia sau probleme în procesul de verificare și certificare, când a aflat Primăria despre ele și ce a făcut concret?
Dacă problemele erau cunoscute, de ce nu s-a intervenit? De ce nu au fost aplicate măsurile prevăzute contractual și, dacă situația o impunea, de ce nu a fost înlocuit Supervizorul?
Pentru că, dincolo de responsabilitatea constructorilor sau a Supervizorului, rămâne o întrebare pe care administrația locală trebuie să o lămurească: cine trebuia să se asigure că „arbitrul” proiectului își îndeplinește corect și independent rolul?
95% lucrări. Sub 50% documentații de decontare. Cum este posibil?
Diferența dintre stadiul fizic al lucrărilor și cel al documentațiilor de decontare este una dintre cele mai importante probleme care trebuie lămurite.
Dacă lucrările sunt într-adevăr realizate în proporție de aproximativ 95%, cum este posibil ca documentațiile pentru decontare să fie la mai puțin de jumătate?
Mai apare o întrebare: dacă proiectul trebuia finalizat și recepționat, nu trebuiau, în mod firesc, decontate și lucrările executate? Cum putea fi închis și recepționat proiectul în condițiile unui asemenea decalaj între execuția fizică și decontări?
În acest context apare și problema situațiilor de lucrări nr. 12–19. Dacă acestea ar fi fost verificate, certificate și decontate, care ar fi fost procentul real al decontărilor? Ar fi depășit pragul de 50%?
Unde s-a blocat procesul, cine sau ce a împiedicat plata situațiilor de lucrări nr. 12–19 și din ce motive? Și, mai ales, este conflictul invocat de Primăria Deva cauza acestui blocaj sau rezultatul măsurilor de neplată a situațiilor de lucrări?
Termenul a expirat. Proiectul este tot „în curs de finalizare”
Termenul public indicat pentru finalizarea proiectului a fost 18 septembrie 2025. Ne apropiem de un an de la depășirea acestuia, iar proiectul figurează în continuare pe site-ul Primăriei Municipiului Deva drept „în curs de finalizare”.
Între timp, autobuzele electrice au fost cumpărate, însă infrastructura complementară — depoul, stațiile și sistemele necesare funcționării proiectului în ansamblu — continuă să fie prinsă în acest blocaj.
Întrebarea pentru deveni este cât se poate de simplă: cât timp poate funcționa o componentă a proiectului fără ca cealaltă să fie finalizată și recepționată?
Toată lumea arată spre altcineva. Cine își asumă răspunderea?
Din declarațiile și informațiile apărute până acum în spațiul public se conturează același tablou: fiecare parte indică responsabilitatea altcuiva.
Constructorii au propriile explicații. Există acuzații privind activitatea Supervizorului. Există conflicte în interiorul asocierii. Există întârzieri în documentații.
Dar lipsește un răspuns esențial: cine trebuia să observe problemele, cine trebuia să intervină și când?
Într-un proiect de aproximativ 22 de milioane de euro, derulat de ani de zile și finanțat din bani europeni, nu este suficient să aflăm cine pe cine acuză. Trebuie stabilit cine avea fiecare responsabilitate și dacă și-a îndeplinit-o.
Primăria Deva tace. Niciun răspuns la întrebările redacției
Redacția noastră a solicitat oficial Primăriei Municipiului Deva clarificări cu privire la situația infrastructurii de transport public: stadiul recepției lucrărilor, existența avizelor, autorizațiilor și documentelor necesare utilizării acesteia, precum și baza legală în care infrastructura este utilizată în prezent și cine a aprobat sau permis folosirea acesteia înainte de finalizarea procedurilor de recepție, acolo unde acestea nu au fost încheiate.
Până la această oră, Primăria Municipiului Deva nu a răspuns întrebărilor transmise de redacția noastră.
Vom publica răspunsurile Primăriei când acestea vor fi transmise. Până atunci, epopeea transportului public din Deva continuă, iar întrebarea care rămâne este una simplă: cine răspunde pentru anii de întârzieri și când va fi, în sfârșit, finalizat proiectul?
