Nava spațială Juice din Europa a decolat vineri în cea de-a doua încercare de lansare la bordul unei rachete Ariane 5, îndreptându-se către planeta Jupiter și lunile sale înghețate în căutarea unui mediu extraterestră prietenos cu viața.
Sonda Juice, care a decolat de la baza Kourou din Guyana Franceză, s-a separat cu succes de lansatorul Ariane 5 la o altitudine de 1.500 de kilometri, la 27 de minute după lansare. Misiunea Ariane 5 „este un succes”, a declarat Stéphane Israël, preşedintele Arianespace.
Amânată joi cu 24 de ore înainte de data programată pentru decolare din cauza riscului de furtuni, misiunea ştiinţifică emblematică a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a fost lansată vineri, la ora 12:14 GMT, de la baza Kourou, marcând începutul unei odisee spaţiale fără precedent.
„Traiectoria este nominală”, adică în concordanţă cu ceea ce fusese planificat, a declarat la scurt timp după decolare directorul de operaţiuni din camera de control Jupiter de la Centrul Spaţial din Guyana Franceză CSG, unde emoţia era palpabilă, scrie agerpres.ro
Spre deosebire de lansările convenţionale cu o anumită marjă pentru decolare, fereastra de lansare a sondei Juice este de doar o secundă, din cauza orbitei specifice care este vizată.
„Juice este cea mai complexă sondă trimisă vreodată spre Jupiter”, a subliniat directorul general al ESA, Josef Aschbacher, în camera de control Jupiter.
„Este o misiune extraordinară care arată tot ce este capabilă Europa”, a declarat la rândul său Philippe Baptiste, preşedintele Centrului Naţional de Studii Spaţiale (CNES) care administrează CSG, în faţa mai multor personalităţi prezente, printre care regele Philippe al Belgiei şi astronautul francez Thomas Pesquet.
Proiectată de Airbus, Juice are la bold zece instrumente ştiinţifice (cameră optică, spectrometru imagistic, radar, altimetru, magnetometru şi altele). De asemenea, sonda este echipată cu panouri solare imense, de 85 de metri pătraţi – de mărimea unui teren de baschet – pentru menţinerea puterii într-un mediu în care lumina Soarelui este de 25 de ori mai slabă decât pe Pământ.
Este pentru prima dată când Europa spaţială pleacă într-o călătorie de explorare a unei planete din sistemul solar exterior, de dincolo de Marte.
„Cu paşi mici, explorarea spaţiului extinde frontierele cunoaşterii”, a declarat pentru AFP Thomas Pesquet, care a asistat la lansare alături de astronauta franceză Claudie Haigneré şi de colegul german, Matthias Maurer.
– O croazieră „deloc liniştită” –
„Dacă suntem în măsură să ne întoarcem pe Lună peste câţiva ani, acest lucru se întâmplă pentru că au existat precursori robotici. Explorarea robotică şi cea cu echipaj sunt două componente în cadrul aceluiaşi efort”, a spus Pesquet.
Lansarea de vineri este doar preludiul unei croaziere care „nu va fi deloc liniştită”, a comentat Carole Larigauderie, care conduce proiectul Juice în cadrul CNES.
Juice va ajunge la destinaţia finală în 2031, la aproximativ 628 de milioane de kilometri distanţă de Pământ. O călătorie lungă şi sinuoasă, deoarece sonda nu are suficientă putere pentru a ajunge la Jupiter pe o traiectorie directă. Prin urmare, sonda va trebui să efectueze manevre complexe de asistenţă gravitaţională, care constau în folosirea forţei de atracţie a altor planete, ca o catapultă. Mai întâi, o manevră de survol Lună-Pământ, apoi în dreptul Venus (2025), apoi din nou în apropiere de Pământ (2029), înainte de a se îndrepta către uriaşa planetă din sistemul nostru solar şi lunile îngheţate ale acesteia, descoperite de Galileo în urmă cu 400 de ani.
Sonda va inspecta sistemul lui Jupiter, alcătuit din planeta uriaşă şi principalii săi sateliţi – vulcanicul Io şi cei trei tovarăşi ai săi îngheţaţi: Europa, Ganymede şi Callisto.
„Sistemul planetei Jupiter are toate ingredientele unui mini-sistem solar”, a declarat Carole Mundell, directoare ştiinţifică la ESA. Explorarea sa „va face posibilă studierea modului în care funcţionează sistemul nostru solar şi va încerca să răspundă la întrebarea: ‘Suntem singuri în Univers?’ „, a subliniat astrofizicianul.
Principalul scop al misiunii: identificarea mediilor locuibile, adică favorabile formelor de viaţă. Dacă Jupiter, o planetă gazoasă, este nelocuibilă, lunile sale Europa şi Ganymede sunt candidatele ideale – sub suprafaţa de gheaţă, ele adăpostesc oceane de apă lichidă, principala condiţie pentru apariţia vieţii.
Juice vizează în special Ganymede, cea mai mare lună din sistemul solar, singura care posedă un câmp magnetic intrinsec ce o protejează de radiaţii. În 2034, sonda este programată să intre pe orbita lui Ganymede, ceea ce va constitui o premieră. Un ocean uriaş, „adânc de câteva zeci de kilometri, mult mai adânc decât oceanele de pe Pământ”, după cum a subliniat Josef Aschbacher.
Provocarea misiunii este de a-i cunoaşte compoziţia acestei luni, de a deduce dacă un ecosistem s-ar putea dezvolta acolo. „Ştim că pe Terra există un lac subglaciar (în Antarctica, n.r.) unde am găsit un fel de mucus care se dezvoltă – deci, viaţă”, a spus Carole Larigauderie.
„Dacă Juice reuşeşte să demonstreze că Ganymede este locuibilă pentru a putea merge în viitor să verificăm dacă există viaţă, ar fi fabulos!”, a exclamat ea.
Lansarea Juice, cu un cost de 1,6 miliarde de euro, survine în plină criză a lansatoarelor din Europa, privată aproape de acces autonom la spaţiu după sistarea lansărilor rachetelor ruseşti Soyuz de la Centrul Spaţial Kourou, întârzierile cumulate ale rachetei Ariane 6, precum şi după eşecul primului zbor comercial al Vega C.
Zborul de joi este penultimul pentru lansatorul Ariane 5, înainte de primul zbor al noii rachete, Ariane 6, programat pentru sfârşitul anului 2023.
