Donată de criticul literar prin testament, casa din București a fost deschisă publicului până în 2007. În 2008, imobilul a intrat în conservare, deconectat de la rețeaua electrică, iar din 2009 se află într-un program de restaurare care stagnează. Abia în luna februarie a acestui an s-a pornit achiziția publică de modernizare a acesteia.
La o plimbare pe străduțele liniștite din Dorobanți ajungi pe strada George Călinescu. Considerat unul dintre cei mai importanți critici literari din România, George Călinescu (1899-1965) este cunoscut publicului larg în special pentru opera „Enigma Otiliei”.
Pe strada ce-i poartă numele se află și casa sa memorială, la numărul 53. Muzeul se află într-o clădire modestă, ce dă senzația că este părăsită de ani.
O curte neîngrijită, cu aleile pline de frunzele rămase de toamna trecută, cu mai mult pământ decât iarbă, iar pe ici-colo câteva flori ce sunt gata să înflorească. Chipul scriitorului e pe fațada principală a casei, apoi câteva sculpturi îngălbenite de vreme.
„Obiectele personale, mobilier, manuscrise”
Conform Ghidului Muzeelor din România, „în interior sunt conservate obiectele personale, mobilier, manuscrise, fotografii, documente privitoare la viaţa şi activitatea marelui literar George Călinescu”.
„Sunt expuse biblioteca având cărţile lui Călinescu, mobilă, covoare orientale, obiecte de artă din China, icoane pe sticlă, dar și tablouri de: Ioan Andreescu, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu”, mai notează Ghidul Muzeelor.
Imobil donat prin testament de Călinescu
Pe gardul metalic ruginit și scorojit există o plăcuță ce-i informează pe trecători ce se află după poarta ferecată: „Academia Română – Casa Memorială George Călinescu”.
Dar totul este închis, iar oamenii locului spun că până acum câțiva ani mai veneau doar facturile de curent și gunoi, dar între timp și ele au dispărut.
Libertatea a solicitat un punct de vedere din partea Academiei Române privind imobilul respectiv.
Iar acesta este „proprietatea Academiei Române din anul 1966, conform donației făcute de Gheorghe Călinescu (n.r. – născut Gheorghe Vișan – crescut de impiegatul CFR Constantin Călinescu și de soția sa, Maria, în casa cărora mama băiatului lucra ca menajeră) prin testament și ulterior a actului de donație și acceptare de donație făcută de Elisabeta și G. Călinescu”.
Prenumele Gheorghe a devenit George pe coperțile cărților publicate.
Deconectată din cauza defecțiunilor existente
Casa memorială a fost deschisă pentru public până în anul 2007. La un an distanță, „imobilul a intrat în conservare, din cauza stării avansate de degradare fizică: instalațiile electrice necorespunzătoare și neconforme cu standardele actuale, defecțiuni la instalația de gaze, infiltrații”, susțin reprezentanții Academiei.
Aceștia au mai precizat pentru Libertatea că „imobilul a fost deconectat de la rețea (n.r. – de electricitate) din cauza defecțiunilor existente la instalația din clădire”.
Urmează modernizarea casei memoriale
Întrebați despre existența vreunui plan de redeschidere, oficialii Academiei au spus că „începând cu anul 2009, imobilul se află într-un program de restaurare care se desfășoară pe două direcții: reabilitarea imobilului și conservarea Colecției de artă «George Călinescu» și a fondului de carte”.
Dar și că „în prezent, este în curs de desfășurare procedura de achiziție publică «Consolidare, restaurare, reabilitare, refacere instalații, amenajare peisageră, refacere împrejmuire, iluminat ambiental și arhitectural și montare instalații de securizare»”.
