Datele publicată recent de către Eurostat arată că inflația în Uniunea Europeană s-a triplat în 2022 în raport cu 2021. Același lucru este valabil și pentru România.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a ajuns în anul 2022 la nivelul istoric de 9,2%. Acesta a fost cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, şi s-a triplat comparativ cu 2021, când valoarea anuală a fost de 2,9%, arată datele publicate, joi, 9 martie, de Eurostat.
Inflația a bătut un record la nivel mondial în 2022
Eurostat: Comparativ cu anul 2021, inflaţia anuală a crescut în toate marile economii ale lumii: în SUA a ajuns la 8,7%, în Japonia a ajuns la 2,5%, iar China a urcat până la 2%.
Potrivit datelor Eurostat, în ceea ce privește Uniunea Europeană, cele mai mari creşteri de preţuri în 2022 au fost înregistrate la categoria locuinţe, apă, electricitate, gaze naturale şi alţi combustibili, cu o creştere medie de 18%. Apoi urmează preţurile la transport care au înregistrat o creştere medie de 12,1%. În același timp, preţurile la alimente şi băuturi non-alcoolice au crescut cu 11,9%. Toate celelalte categorii de produse au înregistrat în 2022 creşteri cuprinse între 2% şi 8,1% exceptând preţul comunicaţiilor, care a scăzut cu 0,1%.
În România inflația s-a triplat
În anul 2022, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Estonia (19,4%), Lituania (18,9 %) şi Letonia (17,2%). În România, rata anuală a inflaţiei s-a triplat, de la 4,1% în 2021 până la 12% în 2022.
În perioada 2013-2021, indicele preţurilor de consum la nivel european a înregistrat o creştere de 20,1%, sau o creştere medie anuală de 2,1%. Comparativ, preţurile de consum au înregistrat o creştere medie anuală de 0,8% în Japonia, 2,3% în SUA şi 1,9% în China. În ceea ce privește situația în rândul statelor membre UE, aceasta este următoarea: Estonia (37,8 %), Ungaria (37,3%) şi Lituania (37%) au înregistrat cele mai mari creşteri ale indicelui preţurilor de consum între 2013 şi 2022.
Cu ce provocări se va confrunta sectorul bancar în 2023?
În contextul situației economice fragile la nivel golbal, experții SAS au elaborat o serie de 10 trenduri privind provocările din sectorul bancar în anul 2023.
Liderii din industrie vor avea de lucru în următoarele luni, iar mai mulți experți SAS, lider global în analytics, au pregătit o serie de predicții cu privire la ce poate urma pentru clienții finali, pentru instituțiile financiare, dar și pentru entitățile care le protejează pe acestea, se arată într-un comunicat de presă remis, luni, 27 februarie, de către SAS.
Anthony Mancuso, director al departamentului Risk Solutions Consulting din cadrul SAS, estimează că 2023 ar urma să nu fie un an al haosului, ci unul în care predictibilitatea va reveni, într-o oarecare măsură. „Impactul economic al pandemiei era de așteptat să existe în diverse forme: cerere crescută în economie, dificultăți în piața muncii și obstacole în lanțurile de aprovizionare. Acești factori, apăruți concomitent, au afectat inflația, astfel că mai multe bănci centrale s-au văzut nevoite să crească dobânzile cheie, ca răspuns evident în fața acestei amenințări.
Ne așteptăm să vedem, în continuare, o volatilitate ridicată a pieței, pe măsură ce economiile din întreaga lume încearcă să revină la un curs normal după pandemie. Aspectele care vor face diferența în 2023 vor fi scenariile robuste de analiză, monitorizarea în timp real sau aproape în timp real a piețelor și agilitatea organizațională, în general”, precizează Anthony Mancuso, conform sursei menționate anterior.
În paralel, Stu Bradley, Senior Vice President al departamentului Fraud and Security Intelligence din cadrul SAS, este de părere că abilitatea companiilor de a lua decizii privind întregul ciclu de viață al relației cu clienții va deveni un factor decisiv în competiția pentru acumulare și retenție a consumatorilor de produse și servicii.
