Emisari ai grupului Wagner s-au întâlnit în secret, în februarie, cu „contacte turceşti” în încercarea de a face rost de arme, arată informaţiile culese de serviciile americane de spionaj expuse de documentele scurse de la Pentagon care au fost publicate pe reţele sociale, relatează presa americană.
Documentele scurse, care aparţin Pentagonului şi care circulă online, prezintă armata rusă ca fiind în criză, confruntându-se cu o lipsă acută de oameni şi echipamente. Dar un grup de luptători ruşi reprezintă o excepţie – grupul de mercenari Wagner, cunoscut pentru îndemânarea sa pe câmpul de luptă, pentru armata sa de foşti deţinuţi şi pentru uciderea cu un baros a cel puţin unui presupus trădător, scrie The New York Times.
Compania de mercenari a lui Evgheni Prigojin rămâne o forţă puternică, cu influenţă nu doar în Ucraina, ci în întreaga lume, potrivit documentelor.
Documentele arată că Statele Unite au obţinut acces la planurile interne ale faimosului Wagner Group din Rusia.
Wagner, spun documentele, lucrează în mod activ pentru a zădărnici interesele americane în Africa şi a explorat posibilitatea de a se extinde în Haiti, chiar sub nasul Statelor Unite, cu o ofertă de a ajuta guvernul acestei ţări, aflat în difcultate, să se lupte cu bandele violente.
În plus, Wagner a încercat să cumpere arme din Turcia, un aliat NATO.
Potrivit unuia dintre documentele confidenţiale americane care s-au scurs, emisari ai Wagner s-au întâlnit în secret cu „contacte turceşti”, în februarie, strecurându-se pe teritoriul NATO în căutarea de arme şi echipamente pentru lupta sa din Ucraina.
La începutul lunii februarie, personalul Wagner „s-a întâlnit cu persoane de contact din Turcia pentru a cumpăra arme şi echipamente din Turcia pentru eforturile Wagner din Mali şi Ucraina”, se arată într-un raport, în care, observă The Washington Post, ortografia numelui grupului variază, fiind scris când „Wagner”, când „Vagner”. Astfel, raportul afirmă că preşedintele interimar din Mali, Assimi Goïta, „a confirmat că Mali ar putea achiziţiona arme din Turcia în numele Vagner”.
Nu este clar dacă armele pentru care a negociat cu contactele turceşti au fost transferate şi dacă autorităţile de la Ankara au fost la curent cu acest efort, menţionează NYT.
Şi The Washington Post notează că din raport nu reiese clar ce ar fi putut şti guvernul turc despre eforturile lui Wagner sau dacă acestea s-au dovedit a fi fructuoase. Dar dezvăluirea faptului că un aliat NATO ar fi ajutat Rusia în războiul său împotriva Ucrainei s-ar putea dovedi explozivă, mai ales că Turcia a încercat să blocheze aderarea Suediei la NATO, subliniază The Washington Post.
Oficiali din guvernul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan nu au comentat imediat dezvăluirea, arată NYT.
Şi Washington Post spune că un purtător de cuvânt al guvernului turc a refuzat să comenteze, iar Ambasada statului Mali la Washington nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
În orice caz, începutul lunii februarie era perioada în care fondatorul companiei de mercenari, Evgheni Prigojin, arăta public că este în conflict cu conducerea militară rusă, se plângea că a rămas fără muniţii, că este sabotat şi nu este aprovizionat cu armamentul necesar în luptele grele de la Bahmut, unde suferea pierderi grele. Mai mult, la un moment dat a susţinut că reprezentantului său nu i s-ar fi permis intrarea în sediul comandamentului operaţiunilor militare ruse din Ucraina.
Oficiali americani de rang înalt au declarat pentru NYT că FBI lucrează pentru a determina sursa scurgerii de informaţii. Oficialii au recunoscut că documentele scurse par a avea informaţii autentice şi note operaţionale compilate de Statul Major al Pentagonului care s-a folosit de rapoarte ale comunităţii guvernamentale de informaţii. Însă, cel puţin unul dintre documentele scurse pe reţelele sociale pare să fi fost modificat faţă de original atunci când a fost postat online.
Vezi și Războiul din Ucraina: Zelensky obține arme, rușii forțează străpungerea frontului
Alte două pagini din întreg dosarul de informaţii scurse vorbesc despre planurile Wagner de a angaja deţinuţi ruşi pentru a lupta în Ucraina şi notează că armata rusă a devenit dependentă de soldaţii privaţi.
La fel ca şi documentul care relatează despre întâlnirile din Turcia, acestea îşi citează sursele ca provenind din „informaţii de semnal”, o referire la ascultări electronice şi interceptări ale comunicaţiilor, arată Washington Post. Oficialii consideră în general că acestea se numără printre cele mai productive forme de colectare de informaţii, dar sunt potenţial perisabile, dacă sunt expuse.
