Rubla şi-a revenit apoi uşor evoluând la puţin peste 99,5 de unităţi faţă de dolar.
Când rubla a scăzut ultima dată la un nivel de trei cifre, în august, Banca Rusiei a convocat o şedinţă de urgenţă pentru a majora ratele dobânzilor cu 3,50 de puncte procentuale, la 12%.
Decizia a venit după ce consilierul economic al preşedintelui Vladimir Putin a scris un articol de opinie care a dat vina pe ”politica monetară liberă” pentru scăderea monedei şi accelerarea inflaţiei.
Banca centrală şi-a majorat apoi dobânda cheie cu încă un punct procentual, la 13%, la reuniunea sa din septembrie, invocând presiunea inflaţionistă persistent de ridicată în economia rusă.
”Riscurile proinflaţioniste semnificative s-au cristalizat, şi anume creşterea cererii interne care a depăşit capacitatea de expansiune a producţiei şi deprecierea rublei în lunile de vară”, a declarat Banca Rusiei într-un comunicat de după întâlnire.
”Prin urmare, este necesară înăsprirea suplimentară a condiţiilor monetare, pentru a limita deviaţia ascendentă a inflaţiei de la ţintă şi a o reveni la 4% în 2024”.
Inflaţia rusă aaccelarat la un ritm anual de 5,5%, de la 5,2% în august şi 4,3% în iulie, potrivit datelor de la 11 septembrie, iar banca centrală a declarat că presiunea s-a intensificat odată cu ”transferarea slăbiciunii rublei asupra preţurilor”.
Deşi cifrele Kremlinului au dat vina pe politica monetară laxă pentru deprecierea rapidă a monedei, banca centrală a invocat o scădere bruscă a excedentului de cont curent al ţării.
În raportul său din septembrie, Banca Rusiei a estimat că excedentul de cont curent al balanţei de plăţi,a fost de 25,6 miliarde de dolari între ianuarie şi august, în scădere cu 86% faţă de 184,8 miliarde de dolari pentru perioada corespunzătoare din 2022.
Surplusul balanţei comerciale în aceeaşi perioadă a scăzut cu 68,3%, sau 156,7 miliarde de dolari.
Rubla a trecut printr-o perioadă agitată de la invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, scăzând la un minim record de 120 unităţi pentru dolar în martie 2022, înainte de a atinge un maxim al ultimilor şapte ani doar câteva luni mai târziu, susţinută de măsurile de control al capitalului ale băncii centrale şi o creştere a veniturilor din export.
Exporturile au fost lovite de atunci de sancţiunile occidentale şi de o inversare a fluxurilor comerciale, împreună cu o revenire a importurilor, care a afectat moneda.