Vizita efectuată luni de preşedintele american Joe Biden la Kiev a fost planificată în secret în ultimele luni, cu participarea unui număr restrâns de responsabili, şi Moscova a fost informată despre această vizită cu câteva ore înainte ca el să plece de la Washington, potrivit unor consilieri ai liderului de la Casa Albă citaţi de agenţia EFE.
Unul dintre aceştia, consilierul pentru securitate naţională Jake Sullivan, care l-a însoţit pe Biden la Kiev, a declarat presei că Washingtonul a trimis Moscovei o notificare asupra acestei vizite cu „câteva ore” înainte ca avionul preşedintelui american să decoleze de la Washington, pentru a evita orice incident de natură să escaladeze şi mai mult războiul din Ucraina.
Solicitat de un ziarist să dezvăluie mesajul transmis Moscovei, el a refuzat, invocând „caracterul sensibil” al acestui gen de comunicări cu Moscova.
Despre vizita lui Biden s-a aflat abia atunci când el a ajuns la Kiev şi a fost păstrată în secret până în ultimul moment, din raţiuni de securitate. Chiar în timp ce Biden era deja pe drum pe teritoriul Ucrainei, Casa Albă pretindea în continuare că el nu va efectua nicio vizită în această ţară.
Dar această vizită a fost „pregătită meticulos” luni la rând şi nu a fost nicidecum ceva spontan, a dezvăluit la rândul său Jonathan Finer, adjunctul lui Sullivan în Consiliul de Securitate Naţională de la Casa Albă.
Potrivit lui Finer, în planificarea vizitei au fost implicaţi un număr restrâns de consilieri ai Casei Albe, de responsabili ai Pentagonului şi ai serviciilor de informaţii. Această echipă a pus la punct în cele mai mici detalii fiecare etapă a călătoriei, inclusiv deplasarea terestră de la graniţa poloneză până la Kiev, şi au elaborat de asemenea planuri alternative pentru eventuale situaţii neprevăzute ce ar fi putut surveni pe acest tronson.
După o discuţie avută vineri în Biroul Oval cu colaboratorii săi apropiaţi, Biden însuşi a luat decizia finală de a merge la Kiev, estimând că, deşi existau riscuri, acestea erau gestionabile.
Sub aspect logistic deplasarea a fost complicată în special de faptul că preşedinţii americani nu obişnuiesc să viziteze zone de război, iar atunci când totuşi o fac, cum s-a întâmplat în ultimii ani în Irak sau Afganistan, în acele zone există pe teren trupe americane care le garantează securitatea, ceea ce nu era cazul acum, fapt care a necesitat o planificare mai atentă, a declarat consiliera pentru comunicare a Casei Albe, Kate Bedingfield.
În pofida riscurilor, Biden a decis să meargă la Kiev cu scopul de a demonstra astfel angajamentul SUA de a susţine Ucraina în războiul acesteia cu Rusia, cu patru zile înaintea împlinirii unui an de când a început acest război.
Biden s-a întâlnit la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi a anunţat acolo un nou pachet de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de circa 500 de milioane de dolari.
În acest timp, la Moscova bloggeri militari ruşi – favorabili campaniei militare contra Ucrainei – au acuzat puterea rusă că, după eşecurile succesive pe câmpul de luptă, a dat din nou dovadă de slăbiciune în Ucraina, transmite CNN.
De pildă, Igor Girkin, un fost ofiţer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) implicat în organizarea anexării Crimeii şi a trupelor proruse din estul Ucrainei, a apreciat că Biden ar fi putut să meargă chiar până în oraşul ucrainean asediat Bahmut şi nu i s-ar fi întâmplat nimic. La rândul său, jurnalistul Serghei Mardan a descris vizita lui Biden la Kiev drept o „umilire demonstrativă a Rusiei”, în timp ce pe un cont de Telegram al militarilor ruşi aceştia au scris, ironic, că Biden a ajuns la Kiev înaintea preşedintelui rus Vladimir Putin, a cărui armată ajunsese în martie anul trecut la porţile capitalei ucrainene, de unde mai apoi a decis să se retragă.
Vizita lui Biden la Kiev a durat aproape şase ore, iar după aceasta el desfăşoară până miercuri o vizită oficială în Polonia, unde se va întâlni cu preşedintele polonez Andrzej Duda şi cu ceilalţi şefi de stat sau de guvern din ţările care formează „Grupul celor nouă de la Bucureşti”, format în care se regăsesc Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Slovacia.