Press "Enter" to skip to content

Stiai care sunt diferentele intre produsele etichetate cu bio, eco sau organic? Noi credem ca ti-ar putea fi de ajutor

Anunt

Comercianţii se întrec de ceva vreme în oferte tot mai diverse de produse aşa zis „naturale” inducând consumatorului ideea că au de-a face cu produse ecologice. În realitate, nu există echivalenţe corecte între un produs etichetat „natural” şi unul „eco” sau „bio”, de exemplu, scrie agrointel.ro.

În schimb, nu există nicio diferenţă între termenii bio, eco, organic. Toţi aceşti termeni definesc acelaşi lucru, produse realizate conform legii, fără utilizarea substantelor chimice, fără intervenţii genetice şi în armonie cu natura şi mediul inconjurator, dar şi certificate de un organism autorizat.

Termenul „natural” sau „100% natural” aplicat pe eticheta unor produse nu este decât o strategie de marketing, nu oferă neapărat garanţia unui produs de calitate şi cu siguranţă nu indică un produs ecologic. Legislaţia nu face referiri la etichetarea şi încadrarea produselor după categoria „natural”. Un produs marcat „natural” poate să conţină diverşi aditivi alimentari, coloranţi etc.

Termenul „organic” se utilizează pentru produse agroalimentare în spaţiul anglo-saxon. Termenul „bio” (de la biologic) înseamnă acelaşi lucru, fiind folosit în special în spaţiul franco-german. De exemplu, în SUA şi Canada se utilizează termenul organic, în spaţiul german – atît ecologic („eco”), cât şi bio, iar în Italia sau Ungaria termenul folosit este de „bio”. În Romania, pe sigla de certificare scrie „Agricultura Ecologica” , cu prescurtarea „ae”.

Produsele ecologice din România nu pot avea decât sigla „ae”

Sigla naţională ,,ae”, specifică produselor ecologice, alături de sigla comunitară sunt folosite pentru a completa etichetarea, în scopul identificării de către consumatori a produselor obţinute în conformitate cu metodele de producţie ecologică.
produse-eco
Aplicarea logoului UE pe produsele alimentare preambalate este obligatorie începând cu data de 1 iulie 2010. Utilizarea acestuia rămâne opţională pentru produsele importate. Folosirea logoului comunitar UE trebui să fie însoţită de indicarea locului de producere al materiilor prime agricole.

,,Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de Uniunea Europeană României pentru definirea acestui sistem de agricultură este similar cu termenii ,,agricultură organică” sau ,,agricultură biologică” utilizaţi în alte state membre. Rolul sistemului de agricultură ecologică este de a produce hrană mai curată, mai potrivită metabolismului uman, în deplină corelaţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de produse agricole şi alimentare proaspete şi autentice, prin procese create să respecte natura şi sistemele acesteia.

Doi ani de conversie pentru a putea comercializa un „produs ecologic”

Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice care poartă etichetele şi siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai.

Astfel, înainte de a obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs ecologic” exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani.

Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională. Ei trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, în scopul controlului conformităţii cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.

Organisme de inspecţie şi certificare private

Astfel, când discutăm de agricultura ecologică, în etapa de producţie, la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor. Iar, în etapa de procesare a alimentelor se restricţionează folosirea aditivilor, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză folosite la prepararea alimentelor ecologice. Agricultura ecologică are o contribuţie majoră la dezvoltarea durabilă, la creşterea activităţilor economice cu o importantă valoare adăugată şi la sporirea interesului pentru spaţiul rural.

În România, controlul şi certificarea produselor ecologice este asigurată în prezent de organisme de inspecţie şi certificare private. Acestea sunt aprobate de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, pe baza criteriilor de independenţă, imparţialitate şi competenţă stabilite în Ordinul nr. 65/2010 pentru aprobarea Regulilor privind organizarea sistemului de inspecţie şi certificare, de aprobare a organismelor de inspecţie şi certificare şi de supraveghere a activităţii organismelor de control.

Anunt

Sursa: agrointel.ro, foto agrointel.ro

Be First to Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *